Culorile vietii

Fiecare om isi doreste sa aiba o viata plina de culori.Asa si eu imi doresc.
Pentru mine ,fiecare culoare a vietii semnifica ceva :

GALBEN-Pace
Doresc sa am pace,liniste in orice vreme.

ROSU-Dragoste
Daca as avea dragoste indeajuns as vedea lucrurile si persoanele din jurul meu intr-un mod diferit.

VERDE-Bunatate
As vrea bunatate pentru a fii buna chiar si cu cei care imi este greu sa ii iubesc.

ALBASTRU-Seninatate
Asa cum cerul este intr-o zi frumoasa de vara,mi-as dori saa fie si fata mea :senina.

ORANGE- Adevar
Sa am o viata numai in adevar.

VIOLET-Zambet
Cu zambetul pe buze as putea aduce mereu bucurie si altora,dar voi trece mai usor prin suferinta.

ROZ- Multumire
Inima mea are nevoie ca mereu sa fie multumita de orice lucru,fie bun ,fie rau.

Maro-Credinta
De multe ori nu am siguranta in ceea ce fac.De aceea am nevoie de credinta.

ARGINTIU- Prietenie
Ca sa pot fi o adevarata prietena pentru cei din jurul meu.

Grena-Putere
Am nevoie de putere in timpul furtunilor din viata.

TURCOAZ- Speranta
Pentru a avea o viata cat mai colorata imi doresc si speranta.

NEGRU-Intuneric
Nu vreau sa imi petrec viata in intuneric.Dar uneori mai am parte si de el pentru a ma bucura iarasi de Lumina(ALB)

GRI-Tristete
Amestecul dintre NEGRU(Intuneric) si ALB(Lumina).
Cand are loc acest amestec se produce marea tristete,care nu imi place.

Viata va fi mult mai usoara si mai frumoasa daca vei avea aceste culori cu tine in fiecare zi.



______________________
http://viatainlumina.blogspot.com/

Barfa

Ma numesc Bârfa, n-am nici un respect pentru justitie. Eu ii mutilez pe oameni, dar nu-i ucid. Le rup inimile si le ruinez viata. Sunt vicleana, rautacioasa si cresc in putere cu vârsta. Cu cat vorbesc mai mult, cu atat sunt tot mai crezuta. Victimile mele sunt fara ajutor, nu se pot proteja impotriva mea, caci eu n-am nume si nici fata. Sa ma darame este imposibil.

Cu cat se incearca mai mult sa ma dea jos, cu atat devin mai inselatoare.N-am nici un prieten. De-ndata ce defaimez reputatia cuiva, niciodata nu va mai fi aceeasi ca mai
inainte. Eu rastorn guverne si ruinez casatoriile, distrug carierele oamenilor si aduc
nopti albe, dureri de inima si indigestie. Fac pe oamenii nevinovati sa planga pe pernele lor. Numele meu e dispretuit, toti ma numesc Bârfa. Eu produc senzatie la buletinele de stiri, dar si dureri de cap.

Inainte de a repeta o stire, intreaba-te:
- E adevarata?
- E nevatamatoare?
- E necesara?
- Daca nu e, n-o spune!

Conversatie între Dragoste si Inima

-Nu încerca sa scapi de mine!
-De ce?
-Te voi gasi oriunde vei fi!
-Si daca ma voi duce la capatul lumii, si acolo vei fi prezenta?
-Da. Nu te voi lasa sa pleci nicaieri fara mine. Voi fi mereu aproape de tine, chiar daca tu nu ma vei vedea.
-Si cum e posibil asa ceva?

-Ei bine, nimeni nu scapa de puterea mea. Tu nu vei fi o exceptie.
-Cred ca deja ma sperii.
-Nu are de ce sa-ti fie frica. Sunt eu. Ma cunosti.
-Chiar de aia. Te cunosc prea bine. Esti ca o condamnare eterna pentru mine.
-Asa sunt întocmita. Nu pot schimba.
-Si totusi, exista un loc unde tu sa nu fi?
-Da.
-Care e locul acela?
-Un loc unde este o suferinta vesnica; un loc mizerabil, unde lumina nu patrunde niciodata si focul arde si cel mai adânc sentiment necunoscut. Acolo, nu exist. El mi-a interzis sa mai intru acolo. Cei care sunt în abisul acela nu mai au sanse. Si-au consumat ceea ce au avut fara sa se gândeasca la viitor. Viitorul lor era scris în doua carti. Alegerea era a lor. Au ales gresit, si acum nu mai pot schimba destinul.
-Si eu pot?
-Da. Traiesti! Poti sa-L chemi si pe El sa locuiasca cu tine. Daca crezi cu toate puterile tale, El te va duce într-un loc total diferit.
-Si cum este acel loc?
-E un loc alb. Un loc plin de Pace. Strazile sunt de aur, si Suferinta nu exista acolo. Vesnicia, daca vei ajunge acolo, o vei petrece acolo. Vei vedea lucruri la care, aici pe pamânt, nici nu ai putut visa, nici nu ti le-ai fi închipuit. E un loc minunat. E un loc plin de Viata. E un loc Sfânt.
-Si acolo...Esti si acolo?

-Da! Acolo sunt Regina împreuna cu El si cu tine. Acolo va fi ceva total diferit. O lume noua. Inimaginabila.
-Vreau sa ajung acolo!
-Atunci repeta cu mine: "Tata, te rog sa locuiesti în mine începând de azi, si suflarea care o am, sa-ti apartina tie. Tot ce am, este al Tau. Tot ce sunt, sunt al Tau. Priveste spre mine si mântuieste-ma. Amin."
-[...]
-Te simti bine?
-Da! E totul perfect. Ma simt de parca as zbura liber. Parca as fi pe un nor care ma urca pâna la cer! Sunt asa de plin de pace!
-Asa e! L-ai primit. Pastreaza-L si nu-L lasa niciodata sa plece. Fi constient ca tot ce faci îl va face fericit...greselile, de acum înainte, nu mai sunt valabile. Ele îl fac pe El sa plece. Nu vrei sa plece, nu e asa?
-Nu! Vreau sa ramâna în mine!
-Atunci iubeste-L... Eu te voi ajuta!
-Multumesc! Nu îmi mai pare rau ca nu am fugit de tine, Dragoste!
-Stai linistita, Inima. Acum, eu trebuie sa plec. Mai trebuie sa strapung inimi. Dar totdeauna voi fi cu tine, tine minte asta!
-Esti minunata!
-Fara tine nu as exista!
-Fara mine,ba da, ai exista. Tu vii de la jertfa de acum 2000 de ani, de la Golgota. Acolo Tatal te-a aratat lumii.
-Da...pacat ca multi nu ma cunosc. Dar de aceea sunt aici, pe pamânt. Sa fac minuni din toate Inimile, asa cum am facut cu tine.
-Esti extraordinara, Dragoste!


Dani Trif

Faramituri de soare..

Raze de speranta imi insenineaza viata in fiecare dmineata,si,parca,cu fiecare adiere de vant care zburda prin parul meu,zambetele se inmultesc...
Cu toate acestea,uneori simt ca lucrurile scapa de sub control si soarele se ascunde dupa un nor cenusiu,iar vantul,vantul care odata imi era cel mai bun prieten,acum se dovedeste a-mi fi impotriva.Oare de ce inima se clatina la fiecare vijelie,oricat ar fi de usoara?Oare de ce in sufletul meu mai exista frica si indoiala?
Si..chiar atunci cand simti ca problemele se agraveaza,si nu mai exista urma de speranta,Dumnezeu lucreaza in cel mai subtil,minunat si simplu mod!
Ce mare-i Dumnezeu!
El gaseste intotdeauna o scapare si mereu aduce curcubeul.
Multe minuni a facut in viata mea,multe lucruri simple,dar totusi de o valoare imensa,iar eu am fost prea grabita in alergarea de pe pamant,incat sa le observ.Dar astazi a sunat "alarma" si m-am trezit la realitate;Dumezeu mi-a aratat inca o data ce mult me iubeste...mi-a presarat atata fericire in suflet..nu preget sa-i multumesc!
Azi si acum,sunt convinsa ca Dumnezeu ma iubeste mai mult decat orice!Sunt pregatita sa-i multumesc toata viata... si cred ca fiecare dintre noi ar trbui sa se opreasca o clipa si sa mediteze la fiecare lucru care i se intampla,observand ca tot ceea ce suntem,tot ceea ce avem si tot ce ne inconjoara este numai gratie iubirii Dumnezeului nostru.
De fiecare data cand suntem "in vale",sa nu uitam ca si acolo este Dumnezeu cu noi,sa nu deznadeajduim,sa fim tari si plini de incredere,caci Dumnezeul de pe munte este acelasi si in vale,e acelasi atunci cand iti merge bine,cu atat mai mult cand iti este greu;El este cu tine si nu te va parasi.
Deci,increderea sa nu ni se clatine,iar speranta sa fie stapana sufletului (n incercare). Precum pentru a se forma curcubeul este nevoie de ploaie,asa si fericirea are nevoie de incercare si lacrimi.
De azi inainte fiecare incercare o sa o privesc precum o scara:cu cat urc mai multe,cu atat ajung mai sus,la cer.. Chiar daca soarele nu se va ivi pe cerul sufletului meu in fiecare dimineata,si va fi innorat,o sa astept in tacere sa apara,bucurandu-ma de zilele in care el domnea si incercand sa inveselesc norii,sa nu mai fie atat de sobrii,sa fiu fericita si alaturi de ei si ei de mine,adica..sa privesc incercarea cu ochi senini si sa o consider o faramitura de soare. :)